psiholog copii cluj

Am povestit saptamana trecuta despre responsabilitatea financiara la copiii mai mici si la prescolari. Cum le vorbim copiilor mai mari despre bani? Deja pe cand merg la scoala copiii ar trebui sa aiba idee despre bani, valoare, costuri si venituri ale familiei.Daca totusi nu stiu, nu-i bai mare, invatati-i de-acum, incepeti insa cu ceea ce am sugerat pentru copiii mai mici. Daca pana acum i-am invatat despre bani in termeni concreti, tangibili, deja la varsta aceasta ii putem invata despre bani la modul abstract.Ii putem invata:

– sa aiba o atitudine sanatoasa fata de bani
– sa fie responabili financiar: sa isi stabileasca scopuri financiare si sa isi gestioneze banii – sa castige si sa planifice cheltuirea lor.

Cred ca odata ce isi insusesc notiunile de baza de educatie financiara de aici incolo cea mai importanta munca pe care o avem de facut e sa le cultivam o atitudine sanatoasa fata de bani. Atitudinile, pe scurt si pe intelesul tuturor, sunt obiceiuri de gandire.  Asadar, ca sa-i putem invata pe copiii nostri o atitudine sanatoasa trebuie sa ne asiguram ca o avem noi mai intai. Asa ca va intreb: Care e atitudinea vostra fata de bani? Ganditi la fel ca cum gandeam eu, ca “banii n-aduc fericirea”? Sunteti ingrijorati despre propria securitate financiara? Credeti ca “trebuie sa strangeti bani albi pentru zile negre”? Credeti ca  oamenii bogati sunt egoisti, nefericiti, risipitori? Catalogati cheltuielile pe care le faceti ca fiind “bani aruncati in vant?” Atitudinea pe care o avem ca parinti despre bani “se vede” in ceea ce facem, in cum vorbim despre bani, in ce explicatii le dam copiilor cand intreaba despre bani.

Cum arata o atitudine sanatoasa fata de bani, sau altfel spus, banii aduc sau n-aduc fericirea? Ed Diener, un psiholog ce studiaza bunastarea, zice ca in orice tara in care se castiga venitul minim pe plan mondial, banii chiar cumpara fericirea: atunci cand banii scot oamenii din foamete, boala si saracie e clar ca “banii aduc fericirea”. Dar odata scapati de grija nevoilor de baza, odata patrunsi in asa numita clasa de mijloc, relatia dintre bani si fericire nu mai e chiar asa pregnanta. Un alt psiholog, Daniel Gilbert, american – deci luati cifrele pe care le vehiculeaza in termeni de castiguri americane, zice ca diferenta intre 10.000 dolari si 50.000 de dolari e mult mai mare in termeni de satisfactie si fericire decat diferenta dintre 100.000 de dolari si 1 milion de dolari. De ce? Fiindca daca ne simtim in extaz cand mancam o prajitura dar ne simtim satui si degustati cand mancam 10 prajituri la fel se intampla si cu banii: ne adaptam la a ne fi bine, adica ajungem la a fi “satui” de atata bine. Nivelul bogatiei s-a dublat sau aproape triplat in ultimii 50 de ani insa nivelul de satisfactie si fericire nu s-a schimbat, ba unii chiar zic ca a scazut. Si totusi, nu va grabiti sa trageti concluzii ca mai vine un argument. Robert Frank, care nu mai e psiholog ci e economist, isi pune intrebarea: De ce, pe masura ce avutia natiunilor creste, acestea nu devin mai fericite, de ce odata ce nevoile de baza sunt satisfacute, banii pur si simplu nu pot cumpara mai multa fericire? Raspunsul e simplu si genial: “indivizii care cred ca banii nu pot cumpara fericirea pur si simplu nu stiu unde sa isi faca cumparaturile”. Fiindca nu ajungem sa ne adaptam la a avea bani, ajungem sa ne adaptam la bunurile pe care le putem cumpara cu bani. El vorbeste de

  • “consum vizibil” – adica acele lucruri pe care le cumparam si se vad: brandul firmei de pantofi, marca masinii, marimea casei, adica lucruri care sunt luate de obicei in calcul pentru a evalua succesul celui ce le detine si
  • “consum invizibil” – adica acele bunuri si activitati care sunt apreciate pentru ele insele, care sunt consumate in mod privat si care nu sunt cumparate pentru a obtine un statut social.

Spre exemplu, am fi mult mai fericiti daca ne-am lua un concediu mai lung pe care sa il petrecem cu prieteni si familie, am fi mult mai fericiti daca am scurta naveta pana la serviciu (dar asta inseamna o casa mai mica).

Leaf Van Boven si Thomas Gilovich (iarasi psihologi) au facut un studiu foarte fain despre beneficiile lui “a face versus a avea”. Ei au rugat oamenii sa se gandeasca la un moment in care au cheltuit mai mult de o suta de dolari cu intentia de a-si spori fericirea si bucuria. Un grup de subiecti a fost rugat sa aleaga o posesiune materiala, celalalt a trebuit sa aleaga o experienta sau o activitate. S-a dovedit ca subiectii care au cumparat o experienta (o excursie la schi, un concert sau o masa minunata) erau mai fericiti cand se gandeau la achizitia facuta si au crezut ca banii lor au fost mai bine cheltuiti comparativ cu cei care au cumparat obiecte materiale (cum ar fi haine, bijuterii sau electronice). Concluzia lor: experientele (care se cumpara si ele cu bani) aduc mai multa fericire fiindca au o valoare sociala mai mare: majoritatea lucrurilor care costa peste 100 de dolari sunt lucruri pe care le facem impreuna cu alti oameni, in timp ce posesiunile materiale scumpe sun mai degraba pentru a-i impresiona pe ceilalti.

V-au convins? Pe mine da! Banii aduc fericire daca stim unde sa ne facem cumparaturile! Cumparaturile care ne fac fericiti costa destul de mult, deci ca sa putem cumpara activitati avem nevoie sa planificam banii castigati. O parte merg inspre satisfacerea nevoilor, o alta inspre economii.

Am scris mult despre atitudinea cu privire la bani, cred ca e una dintre cele mai importante lectii despre bani pe care o dam copiilor. Sa stiti ca a le vorbi copiilor despre bani, a le forma obiceiuri sanatoase de a gandi despre bani nu e ceva ce facem o data si gata, am terminat cu subiectul asta. E ceva ce facem constant, repetat, daca nu pentru altceva, pentru faptul ca nu ne vor ajunge niciodata in termeni de experienta si context (vor fi, din fericire mereu in urma noastra in acest subiect). Cand sunt adolescenti nu au destula experienta in ceea ce priveste castigarea banilor, cand mai cresc si isi castiga proprii bani nu au destula experienta in cheltuirea lor, apoi cand ajung sa cheltuiasca nu au destula experienta economisirea banilor pentru cand nu vor mai fi in floarea varstei si deplinatatea puterii de a castiga.

Nu v-am spus nimic inca despre cum ii invatam sa fie responsabili finaciar, despre cum ii invatam si isi gestioneze banii. Ramane sa ne auzim in partea a treia despre toate acestea.

[sursa foto]

Comments

comments