Voua va povestesc copiii cum a fost la gradinita sau la scoala? Stiti ce-am observat? Ca ori de cate ori o intreb pe Puiul de Om “Cum a fost azi la scoala?” primesc invariabil acelasi raspuns super-elaborat: “Bine”. Ce sa mai zic de raspunsul la intrebarea “Cum ti-a fost ziua?” pe care il primesc de la celalat Om, mai mare de data asta: “Ok”. Si stiti care e raspunsul pe care il primesc cand imi intreb clientii “Ce spune copilul tau despre ziua lui de scoala sau de gradinita?”: “Habar nu am, nu-mi povesteste niciodata nimic, zice ca a fost “bine”. Si-acum ganditi-va pentru o secunda la voi insiva: care e cea mai grea si incomoda intrebare la care trebuie sa raspundeti Probabil… “Ce mai faci?” sau “Cum ti-a fost ziua?”
Stiti zicala aceea: “Ce tie nu-ti place altuia nu-i face”. Si care de altfel uneori poate fi la fel de adevarata si in varianta “Ce tie nu-ti place altuia ii face”. Am cel putin doua argumente pentru varianta “ce tie nu-ti place altuia nu-i face” cand vine vorba de a le cere copiilor sa impartaseasca cu noi, parintii, experienta lor de peste zi.
Nu intrebati ceea ce voi insiva urâti sa fiti intrebati
“Cum a fost la scoala?” e prea vag, prea abstract, prea greu si inomod de a raspunde. Ganditi-va numai la voi, cum a fost ziua voastra? Pun pariu ca a fost si buna si rea, a fost si linistita si stresanta, a fost si placuta si ingrozitoare. Daca sunteti acasa cu un copil a fost minunata cand v-ati jucat linistita cu copilul sau cand v-ati plimbat si a fost oribila cand l-ati lasat un minut, doar un minut singur, iar cand v-ati intors peretele era pictat ca si cum cineva ar fi lucrat intreaga zi la o opera de arta. A fost linistita cand copilul a adormit dar teribil de frustranta ca nu ati facut nimic, dar absolut nimic cat timp a dormit fiindca erati prea obosite sa faceti orice in afara de a butona computerul sau telefonul. Oare cum ar fi daca in loc de intrebarea generica, aproape retorica as zice: “Cum a fost la scoala?” ati pune intrebari mai clare, mai tintite, mai specifice:
- Cum a fost la test? Ai avut emotii?
- Au fost momente cand te-ai simtit mandra de tine la scoala?
- Ce jocuri v-ati jucat in pauza?
- Ce ati mancat azi la pranz? (asta-i cea mai grea intrebare a zilei, va asigur)
- Te-ai mai simtit descurajata la matematica?
- Cu cine te-ai jucat azi la gradinita?
Pare mai plauzibil sa primim raspunsuri, nu-i asa?
Nu cereti ceea ce voi nu oferiti
Copilul vostru stie cum v-a fost ziua? Si ce sa-i povestesc, veti zice, am fost la serviciu, ce sa inteleaga el din asta? Eu stiu ca nu va place sa va povestiti ziua de munca copilului. Mai ales daca sunteti in situatia foarte des intalnita in care munca pe care o faceti nu va aduce satisfactie. Cu toate acestea, oricat nu v-ar placea, amintiti-va sa fiti un model pentru copilul vostru. Daca ei vad ca adultii din jurul lor isi impartasesc evenimentele de peste zi, fie ele obisnuite (am fost cam obosita la serviciu, am avut o sarcina dificila si m-am simtit coplesita, am povestit cu colega de birou despre…), fie extraordinare (azi a fost ziua de nastere a Mariei si am mancat un tort delicios” sansele sa faca si el la fel sunt mult mai mari. Stiu ca e uneori dificil, fiindca ceea ce le-am impartasi copiilor despre cum ne-a fost ziua poate fi total diferita de ceea ce am impartasi prietenelor sau sotului despre acelasi subiect. Copiilor vom alege sa le spunem ceea ce pot ei intelege.
Suntem mult mai mult timp departe de copiii nostri decat aproape de ei. Petrecem mai mult timp la scoala, gradinita sau serviciu decat petrecem acasa cu familia. Conversatiile sunt singurul mod prin care putem stabili o legatura intre cele doua lumi. Daca nu putem fi alaturi unii de ceilalti in toate experientele prin care trecem intr-o zi macar sa le impartasim la finele zilei.
