Copiii nostri petrec mult timp la scoala. La modul ideal, acesta ar trebui sa fie un timp dedicat curiozitatii, descoperirilor, educarii si dezvoltarii personale. Realitatea insa e diferita de ideal. Realitatea cuprinde teste, evaluari, o programa incarcata, un volum mare de cunostinte de invatat. Toate acestea si alte elemente de care vom vorbi imediat ne arata faptul ca timpul petrecut la scoala sau cu activitati scolare este una dintre cele mai stresante perioade ale vietii copiilor (si a parintilor lor).
Copiii nu dau zilnic teste si evaluari, insa zilnic au diverse sarcini scolare:
- sa rezolve exercitii,
- sa memoreze o poezie,
- sa raspunda la intrebari puse de profesori,
- sa lucreze cu ceilalti colegi la proiecte, etc.
Toate aceste sarcini au loc zilnic, toate putand avea potentialul de a-i stresa. Daca acest stres zilnic este ignorat o perioada mai lunga de timp se poate transforma in anxietate, depresie, oboseala cronica, lipsa de motivatie si chiar refuzul de a merge la scoala.
Stresul nu trece, dimpotriva, cu cat e lasat mai mult la voia sortii cu atat se adanceste mai mult.
Nu e niciodata prea devreme sa intervenim ca si parinti in a-i ajuta pe copii sa faca fata solicitarilor pe care le impune scoala. Cele mai eficiente interventii sunt cele care incep devreme, inainte ca efectele stresului sa se cumuleze.
Cititi mai multe despre semnele de stres la copii.
De ce se streseaza copiii?
Cand ne gandim la stres ne gandim la solicitari si cerinte. Ca sa vorbim de stres, nu e suficient sa ne uitam la solicitarile care vin inspre copil, ci si la capacitatea lui de a face fata solicitarilor.
Stresul apare atunci cand solicitarile externe depasesc capacitatea interna de a le face fata.
Ne uitam asadar la stres atat din exterior cat si din interior.
Stresul exterior
Privit din exterior, stresul ia forma presiunii pe care o traiesc copii legata de scoala, presiune ce poate lua mai multe forme.
- Presiunea timpului
Multe dintre sarcinile scolare sunt complicate si greoaie pentru copii. Ca si cum nu ar fi de ajuns, programa scolara implica un ritm de lucru alert, adesea copiii fiind siliti sa treaca mai departe inainte de a fi inteles si aprofundat un subiect. Copiii lucreaza adesea contra-cronometru, timpul devenind un dusman.
- Probleme acasa
Certuri intre parinti, un membru al familiei bolnav, un frate sau o sora mai mica, divortul parintilor sunt toate surse de stres care pot influenta performanta scolara a copilului. Daca un frate mai mic face galagie sau plange prea mult, copilul scolar trebuie sa depuna si mai mult efort in a-si face temele scolare. Daca parintii divorteaza sau daca nu divorteaza dar se cearta frecvent in fata copilului, acesta incepe sa acumuleze ingrijorari si temeri ceea ce face dificila concentrarea la sarcinile scolare
- Somn insufiecient si mancat nesanatos
Un organism odihnit si bine hranit face mult mai bine fata provocarilor fata de un organism obosit si nemancat.
- Rolurile multiple pe care le au de indeplinit la scoala
„De-aia mergi la scoala, ca sa inveti!” le repetam mult prea des copiilor. Copiii nu au doar de invatat la scoala. Copiii vor sa aiba prieteni la scoala, vor sa fie placuti de colegi si de profesori, vor sa fie competenti. Copiii au mult mai multe de facut la scoala decat sa invete. Au
- a se face placuti de catre ceilalti copii si de catre profesori/ invatatoare
- a munci organizat si eficient astfel incat sa termine la timp
- de luat note acceptabile pentru a fi considerati competenti de catre ceilalti
- Presiunea pe care profesorii, parintii sau colegii o pun asupra copiilor
Una dintre fetitele participante la unul dintre atelierele anterioare (o fetita de altfel foarte performanta) se plangea de stresul major pe care il simte fiindca mergea la olimpiada de matematica, de romana, de istorie si de geografie!!!! Am intrebat-o daca isi doreste sa participe la toate aceste olimpiade. Mi-a spus ca singura olimpiada la care isi doreste sa participe e cea de matematica, la restul merge fiindca au rugat-o profesorii.
- Un program incarcat
O puternica sursa de stres pentru copii este lipsa timpului liber. Atat corpul cat si mintea au nevoie de pauza, au nevoie „sa stea relaxate” si „sa piarda vremea de pomana”. La copii, in special la cei de gimnaziu acest „timp pierdut” cum il numim noi parintii e un timp de care ei au nevoie pentru a se juca. Viata de scolar nu le prea permite copiilor sa piarda vremea, in special nu le permite acest lucru copiilor care urmeaza scoli recunoscute pentru presiunea suplimentara pe care o pun asupra copiilor de a avea performante exceptionale. In plus, activitatile extra-curiculare reduc si ele din timpul de relaxare al copiilor.
Stresul interior
Privit din interior, stresul e mult mai greu de identificat.
Stresul interior reflecta modul in care copiii reactioneaza la stresul exterior si ia forma dorintelor, a sentimentelor, a atitudinilor si a gandurilor.
Ca psiholog ma intalnesc cu multi copii la cabinet iar ca mama ma intalnesc zilnic cu al meu. Stiu exact cum suna stresul acesta interior.
“Nu suport sa iau note mici. Ma cearta si mama si profesorii”
“Vreau sa fiu cea mai buna din clasa. Ba nu. Din scoala”
“N-o mai suport pe M. Ea tot timpul stie toate raspunsurile”
“Nu ma descurc, e prea greu!”
“Pentru A. e asa usor totul. Nici nu primim bine exercitiile ca el le si termina! Nu-i drept!”
“E asa de plictistor la scoala!
Daca unui copil ii place sa fie tot timpul ocupat cu lucruri interesante, plictiseala care apare inerent la scoala poate fi extrem de stresanta pentru el. Daca se asteapta ca totul sa fie usor si sa termine repede sarcinile o sa fie foarte stresant atunci cand sarcinile sunt mai grele sau cand nu reuseste sa termine la timp.
Ce putem face sa ne ajutam copiii sa nu mai fie asa de stresati?
Fiindca vorbeam de surse de stres care vin atat din exterior cat si din interior, ceea ce putem face este influentat intr-o foarte mare masura de sursa de stres.
Aratati-i copilului semnele de stres, ajutati-l sa constientizeze si sa identifice faptul ca e stresat
Avem impresia ca si parinti ca detinem adevaruri supreme, ca stim noi ce e mai bine pentru copii. Nu stim noi, ei stiu ce e mai bine pentru ei. Rolul nostru e deosebit de important fiindca e greu pentru copii sa stie la ce sa se uite. Il putem ghida astfel incat sa isi identifice singur semnele si simptomele de stres:
– “Cum se simte corpul tau atunci cand… dai un test/ te numeste un profesor sa raspunzi la o intrebare?
– Ce iti trece prin minte atunci cand esti stresat?
– Cum te simti/ ce emotii traiesti?”
Faptul de a recunoste ca e stresat e primul pas inspre rezolvarea problemei. Daca un copil nu stie ca nu ii este bine, de ce ar vrea sa schimbe ceva? A cunoaste aceste semne inseamna a-si cunoaste limitele. Cand cunoaste semnalele ca a devenit prea incarcat/ obosit/ iritat le poate accepta ca semnale ca e timpul pentru o pauza sau pentru un moment de relaxare.
Invatati-l cum sa vorbeasca cu sine insusi
Adesea, in momente sau in perioade stresante gandurile copiilor au un puternic ton critic si descurajator.
„Nu pot”
„N-o sa reusesc”
„E prea greu”.
Ajutati-l sa nu accepte aceste ganduri ca pe niste adevaruri abolute si impiedicati-l sa isi indeplineasca singuri profetiile.
A vorbi critic cu el insusi e un obicei – poate ca e innascut sau poate e dobandit. Dar e doar un obicei, care asa cum s-a format se poate si distruge. Vocea critica poate fi inlocuita cu o voce incurajatoare:
„Hai incearca!”
„Chiar daca-i greu, pot reusi”
„Nu stiu daca reusesc dar sigur POT sa incerc sa fac…”.
Fiecare familie si fiecare copil are „limbajul sau”. Adaptati cele de mai sus, nu le luati mot-a-mot. Elaborati gandurile incurajatoare impreuna cu copilul, sa simta ca ii apartin.
„Vad ca stii foarte bine cum sa fii un bun critic, hai sa vad, daca ar fi sa fii incurajator, cum ai vorbi cu tine?”
Clasificati si prioritizati activitatile extrascolare. Eliminati-le pe acelea mai putin importante
Multi copii au multe activitati extrascolare. Eu nu sunt adepta renuntarii in totalitate la aceste activitati. Unii copii realmente infloresc atunci cand merg la sport sau la muzica („materii” de care nu se prea ocupa la scoala). Altii au diverse deficite de abilitati de care au nevoie pentru a face mai bine fata stresului de la scoala (care iar nu se predau in scoala). In schimb, daca vedeti ca se acumuleaza oboseala si copilul e extenuat, e timpul sa clasificati si sa prioritizati. E important sa faca TOATE activitatile extra-scolare? Sau se poate renunta la ceva? E important sa faca TOATE temele si sa nu mai poata merge la nicio activitate scolara?
Nu exista un cel mai bun sfat in aceasta directie, dar exista sigur posibilitatea de a prioritiza. Nu pot fi TOATE activitatile importante in mod egal. Unele sunt mai importante decat altele. Care sunt mai importante? Pentru fiecare copil si fiecare familie ordinea importantei e alta. Care e cea mai importanta activitate pentru copil? Dar cea de pe locul 2? Dar cea de pe locul 3?
Invatati-i sa invete
Nu e rolul scolii sa ii invete pe copii sa invete? Nu stiu daca e „sarcina” scolii sau nu, stiu ca ar fi minunat sa se intample, stiu ca unii profesori si invatatori o fac, insa sunt o minoritate. In marea majoritate a cazurilor copiii nu stiu CUM sa invete.
- pe unii copii ii ajuta sa organizeze materialul invatat in diagrame, poze, culori pentru a retine mai usor
- “ce-ai facut de ai reusit sa retii poezia/ sa rezolvi asa de repede exercitiile” e o intrebare care ii ajuta pe copii sa numeasca o strategie pe care deja o folosesc dar nu sunt constienti de faptul ca o folosesc
- legati invataminte noi de invataminte mai vechi
- inainte de a invata ceva, stimulati-i sa se gandeasca la ce stiu deja despre acel subiect
- reflectati in final asupra a ceea ce a invatat si asupra a cum anume a invatat.
- incurajati-l sa discute cu altii ceea ce a invatat
Organizati, planificati si imprieteniti-va cu timpul
La finalul zilei, una dintre cele mai importante strategii de studiu este… timpul. Cu cat un copil petrece mai mult timp studiind, cu atat va invata mai multe si cu atat va realiza mai multe. Desigur, oricine poate invata cum sa studieze eficient, dar e un mit faptul ca cineva poate invata multe intr-un timp scurt. Exista mai multe strategii de a organiza si planifica timpul:
- destinate parintilor – sa isi ajute copiii sa isi gestioneze timpul mai eficient si
- destinate direct copiilor – sa ii invete cum sa isi organizez ei insisi timpul mai eficient
Aveti grija sa doarma suficient si sa manance adecvat
Parintii cu care ma intalnesc la cabinet stiu prea bine ca e una dintre primele intrebari pe care le pun. Cat dorm copiii? La ce ora se culca? La ce ora se trezesc? Odihna adecvata e o resursa primordiala pe care o putem oferi copiilor de a face fata stresului, resursa adesea ignorata sau bagatelizata.
Unii parinti nu fac suficient cu privirea la odihna copiilor fiindca nu stiu cat e nevoie sa doarma copii. Desi fiecare copil este diferit, avand nevoi diferite de odihna, aveti mai jos o lista cu ultimele recomandari in materie de somn pentru copii:
- bebelusii (4 – 12 luni) au nevoie de 12 – 16 ore de somn pe parcursul unui interval de 24 de ore
- copiii mici (1 – 2 ani) au nevoie de 11- 14 ore de somn pe parcursul unui interval de 24 de ore
- prescolarii (3 – 5 ani) au nevoie de 10 – 13 ore de somn pe parcursul unui interval de 24 de ore
- scolarii mici (6 – 12 ani) au nevoie de 9 – 12 ore de somn pe parcursul unui interval de 24 de ore
- adolescentii (6 – 12 ani) au nevoie de 8 – 10 ore de somn pe parcursul unui interval de 24 de ore
Aceste masuri sunt orientative, de altfel puteti constata ca intervalul este destul de larg. Ghidati-va dupa aceste cifre, dar pentru a afla cat trebuie sa doarma copilul vostru urmariti: cate ore e nevoie sa doarma copilul meu pentru a se trezi odihnit si energic?
Am parcurs cateva dintre principalele surse de stres pentru copii si cateva strategii pe care le puteti folosi pentru a-i ajuta sa isi diminueze stresul. Nu doar voi, ca parinti, va puteti ajuta copiii, copiii pot fi propriul lor agent de gestionare al stresului.
Cand vine vorba de copii si scoala, provocarile sunt inevitabile, insa stresul este optional.
Pe masura ce copiii cresc si castiga in autonomie si independenta, noi, ca parinti, ne pierdem treptat o parte din capacitatatea de a-i influenta. Pe masura ce cresc, alte persoane incep sa aiba influenta asupra copiilor nostri. E vorba nu numai de copii de aceeasi varsta ci si de adulti in care au incredere (dar care nu le sunt parinti).
Pentru acei copii care asculta mai putin de parinti, insa sunt mai deschisi sa accepte informatii de la alte persoane, am pregatit un atelier de gestionare a stresului scolar. In cadrul acestui atelier, impreuna cu alti copiii de aceeasi varsta, copiii invata cum sa faca fata stresului de la scoala si au acces la o sumedenie de unelte de gestionare a surselor de stres – atat a surselor interne cat si a surselor externe.
Daca simtiti ca stresul la scoala isi pune amprenta asupra copilului vostru sau daca doar va doriti sa deprinda abilitati de:
- reducere a intensitatii emotiilor de tipul frica, anxietate, ingrijorare
- eliminare a tensiunii fiziologice
- combatere a gandirii negative si dezvoltare a gandirii realiste, bazate pe fapte nu pe supozitii
- gasire de resurse care sa le alimenteze curajul si indrazneala de a se confrunta cu situațiile neplacute
- a se adapta cu succes provocarilor, fie ca e vorba de provocari academice sau provocari sociale si emotionale
am pregatit pentru copii un curs practic si interactiv – va puteti inscrie chiar aici:
Managementul stresului scolar – curs de dezvoltare socio-emotionala pentru copii
NOTA:
Daca gasiti util acest articol, dati share si altora, poate le prinde bine!
Daca doriti sa stiti mai multe despre Atelierul de gestionare a stresului scolar puteti sa va inscrieti copilul aici.
Daca vreti sa fiti la curent cu articolele mele, dati subscribe la newsletter.
Daca doriti sa programati o sedinta de psihoterapie pentru familie o puteti face aici.
